03/02/2026
În spațiul public circulă informații care distorsionează realitatea economică și fiscală cu privire la impactul taxării coletelor non-UE. Datele arată altceva:
• În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, însă sub 10% au intrat direct în țară. Majoritatea au fost procesate prin hub-uri logistice din alte state UE. Analiza limitată la coletele „aterizate” în România este eronată.
• Taxa vizează doar coletele cu valoare sub 150 euro, importate prin procedura H7. Importurile standard, prin H1, nu sunt vizate de taxă. Dacă aceste importuri au scăzut, taxa logistică nu este un motiv, deoarece ea nu se aplică acestor importuri. De asemenea, pentru H7 TVA este încasată prin mecanismul IOSS indiferent unde pe teritoriul UE ar ateriza coletul înainte de a ajunge în România.
• Nu există date publice care să confirme o prăbușire a traficului cargo sau pierderi economice de sute de milioane de euro. Aceste estimări se bazează pe ipoteze greșite și metodologii neverificabile.
• Coletele cu valoare declarată sub 150 euro nu sunt supuse taxelor vamale. Afirmațiile privind „pierderi” din taxe vamale necolectate sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât taxele vamale sunt venituri ale Uniunii Europene, nu ale bugetului național.
• Uniunea Europeană a decis eliminarea acestei scutiri și introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro/produs, aplicabilă din iulie 2026, ca măsură de corectare a concurenței neloiale generate de importurile extracomunitare cu valoare redusă.
• Separat, UE va introduce o taxă logistică începând cu noiembrie 2026, ca răspuns la volumul foarte mare de colete non-UE și la presiunea asupra autorităților vamale.
ARMO solicită adoptarea rapidă a normelor de implementare a taxei logistice, pentru a asigura predictibilitate, aplicare uniformă și o dezbatere publică bazată pe date reale, nu pe speculații.
